Translate

duminică, 25 aprilie 2010

Bocancii lui Gheorghe

Vine Gheo in permisie din armata si mandru se duce la bal in sat imbracat in tinuta militara si cu bocancii lustruiti oglinda.
O ia la dans pe Vasilica dupa un timp ii spune:
- No, tu ai chiloti albi.
- Da de unde stii Gheo?
- No, vezi ce boconci lustruiti am?
Apoi o ia la dans pe Maria si dupa un timp ii spune:
- No, tu ai chiloti rosii.
- Da de unde stii Gheo?
- No, vezi ce boconci lustruiti am?
Apoi o ia la dans pe Ildico si dupa un timp o intreaba:
- No, tu ai chiloti pe tine?
- Nu. Da de ce intrebi?
- Bata-te sa te bata. Am crezut ca mi s-or crapat boconcii !!

Cateva reclame hazlii

video video video video

miercuri, 14 aprilie 2010

Diploma de ARDELEAN

Setari BIOS

BIOS-ul (Basic Input/Output System) este pentru multi o necunoscuta, in timp ce altora le ofera mijloace de a creste performanta sau stabilitatea unui sistem. Acest BIOS se ocupa dupa cum ii spune si numele cu operatiile de baza executate de un calculator. Sistemele de operare mai vechi executau majoritatea operatiilor prin intermediul functiilor puse la dispozitie de catre BIOS. In zilele noastre, insa, sistemele de operare moderne folosesc propriile rutine pentru a executa unele din operatiile respective.
Incep cu acest articol un serial dedicat explicarii fiecarei optiuni in parte din BIOS insotite de asemenea de sfaturi privind cresterea performantei sau stabilitatii sistemului.



Cu toate acestea, BIOS-ul inca nu poate lipsi dat fiind ca foarte multe setari ale componentelor hardware se fac aici, el reprezentand liantul dintre componentele hardware si sistemul de operare. De aceea, un BIOS prost configurat poate incetini foarte mult un sistem in timp ce un BIOS bine setat il poate face mai rapid. Viteza si stabilitatea unui sistem depinde de foarte multi factori si nu sunt intotdeauna influentate direct de cumpararea celor mai scumpe si mai performante componente. Imi vine in minte acum placa MSI K7T266 care, cu versiunea 1.0 a BIOS-ului era destul de instabila si nu avea o performanta notabila. Cu toate acestea, o data cu versiunea 1.3 a BIOS-ului toate aceste probleme s-au rezolvat ceea ce demonstreaza ca de foarte multe ori conteaza si software-ul, nu numai hardware-ul.

De obicei, BIOS-ul este structurat in urmatoarele sectiuni majore:
• Standard CMOS Setup
• BIOS Features Setup (Advanced BIOS Features)
• Chipset Features Setup (Advanced Chipset Features)
• Power Management Setup
• PNP/PCI Configuration
• Integrated Peripherals
• Hardware Monitor Setup

Sa incepem cu Standard CMOS Setup. Aici se regasesc optiunile referitoare la configurarea orei si a datei calculatorului, precum si cele referitoare la unitatile de stocare interne (harddisk-uri, unitati CDROM-uri, ZIP sau de banda, etc.) BIOS-urile moderne dispun tot in aceasta sectiune si de functiile de autodetectare a harddisk-urilor in timp ce versiunile mai vechi de BIOS aveau o sectiune speciala denumita IDE HDD Auto Detection. De regula o detectare automata a unitatilor de stocare este de ajuns, cu toate ca BIOS-ul permite si modificarea manuala a specificatiilor harddisk-urilor.

Trecem acum la sectiunea BIOS Features Setup sau Advanced BIOS Features cum se mai intalneste ea in anumite versiuni de BIOS. In momentul de fata exista trei tipuri de BIOS-uri folosite: Award, Award cu interfata Phoenix si AMI BIOS. Voi incerca sa va prezint numele sub care se regasesc diversele optiuni in toate trei variantele de BIOS (intre paranteze), insa este foarte posibil sa gasiti o anumita setare cu alt nume in versiunea de BIOS al placii voastre de baza. Acestea fiind zise, sa incep cu prezentarea setarilor din BIOS Features Setup.
Virus Warning (Anti-Virus Protection)
Optiuni: Enabled / Disabled / ChipAway
Activarea acestei optiuni duce la aparitia unui mesaj de atentionare din partea BIOS-ului in momentul cand un program incearca sa scrie ceva in sectorul de boot sau in tabela de partitii a unui harddisk. De obicei acest comportament este asociat cu virusii de boot, de unde vine si denumirea acestei optiuni. Cu toate acestea, activarea acestei optiuni poate cauza probleme in anumite situatii, una dintre acestea fiind instalarea Windows 95/98. Aproape de finalul instalarii, sistemul de operare incearca sa actualizeze sectorul de boot al harddisk-ului si ca urmare BIOS-ul incearca sa afiseze un mesaj de avertizare. Dat fiind ca instalarea Windows-ului decurge intr-un mod grafic, iar mesajul BIOS-ului este afisat intr-un mod text declansarea afisarii acestui mesaj duce la blocarea instalarii Windows-ului. Unele placi de baza dispun de propriul lor cod de detectie a virusilor de boot, denumit ChipAway. Ca urmare a activarii optiunii ChipAway intra in actiune acest mecanism de protectie impotriva virusilor de boot, care este putin mai avansat decat cel implicit. Aceasta functie este complet inutila in cazul harddisk-urilor SCSI sau care functioneaza pe un controller cu un BIOS separat (cazul controllerelor cu functii RAID).
Quick Boot (Quick Power On Self Test)
Optiuni: Enabled / Disabled
Daca este configurata ca "Enabled" permite micsorarea timpului in care un sistem booteaza prin scurtarea sau chiar sarirea anumitor teste facute la initializarea sistemului. De exemplu, daca este setata pe "Disabled" memoria este testata un timp mai indelungat pentru detectarea eventualelor erori. Este recomandat ca aceasta optiune sa fie setata pe "Enabled" in lucrul de zi cu zi, dar sa fie trecuta pe "Disabled" in momentul in care adaugati o componenta noua in calculator.
1st Boot / 2nd Boot / 3rd Boot (First Boot Device / Second Boot Device / Third Boot Device)
Optiuni: Disabled / IDE-0 / IDE-1 / IDE-2 / IDE-3 / Floppy / ARMD-ZIP / CDROM / SCSI / Network
Aceasta optiune configureaza ordinea unitatilor de stocare pe care BIOS-ul va cauta un sistem de operare valid. 1st Boot reprezinta prima unitate de stocare pe care va fi cautat un sistem de operare. In cazul in care sistemul de operare nu este gasit pe aceasta unitate, se trece la cele setate la 2nd Boot respectiv 3rd Boot. In cazul placilor de baza care mai au integrat un controller suplimentar (RAID), optiunea SCSI este inlocuita cu una EXT. La alegerea acestei optiuni ramane in sarcina BIOS-ului controller-ului suplimentar sa aleaga pe care din unitatile de stocare de pe acel controller va fi cautat sistemul de operare.

In unele versiuni de BIOS, aceste trei optiuni sunt inlocuite de una singura, denumita Boot Sequence. Aceasta dispune de setarile:
• A, C, SCSI/EXT
• C, A, SCSI/EXT
• C, CD-ROM, A
• CD-ROM, C, A
• D, A, SCSI/EXT
• E, A, SCSI/EXT
• F, A, SCSI
• SCSI/EXT, A, C
• SCSI/EXT, C, A
• A, SCSI/EXT, C
• LS/ZIP, C
si are aceeasi functionalitate ca si optiunea explicata mai sus.
Try Other Boot Devices
Optiuni: Yes / No
In cazul in care aceasta optiune este setata pe "Yes" si nu a fost gasit nici un sistem de operare pe prima unitate de stocare pe care se face cautarea, aceasta continua cu celelalte doua unitati. Daca optiunea este setata pe "No" atunci cautarea se va opri in momentul in care nu a fost gasit un sistem de operare pe prima unitate de stocare.
S.M.A.R.T. for Hard Disks (HDD S.M.A.R.T. Capability)
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune activeaza sau dezactiveaza suportul pentru tehnologia S.M.A.R.T. (Self Monitoring Analysis And Reporting) care permite detectarea erorilor care pot apare la harddisk-uri in timpul functionarii. Activarea sau dezactivarea acestei optiuni nu au nici un fel de efect asupra performantei harddisk-urilor. Este recomandat ca aceasta optiune sa fie configurata ca "Enabled" pentru a permite detectarea din timp a eventualelor erori.
Boot Up NumLock Status
Optiuni: On / Off
In cazul in care aceasta optiune este setata pe "On" va fi activata functia Num Lock ceea ce va permite folosirea tastelor numerice din dreapta tastaturii pentru introducerea de cifre. In caz contrar, Num Lock va fi dezactivat in momentul bootarii ceea ce duce la posibilitatea folosirii tastelor numerice in modul cursor (pentru controlul cursorului).
Floppy Drive Swap
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune foloseste la schimbarea aranjarii logice a floppy disk-urilor in cazul in care dispuneti de doua astfel de unitati. Ca urmare, setarea pe "Enabled" a acestei optiuni duce la inversarea literelor celor doua unitati de discheta, A: devenind B: si invers. Functia aceasta poate fi folosita si daca se doreste boot-area de pe a doua unitate de discheta, dat fiind ca BIOS-ul nu stie sa incarce sistemul de operare decat de pe unitatea A:.
Floppy Drive Seek (Boot Up Floppy Seek)
Optiuni: Enabled / Disabled
Optiunea activeaza sau dezactiveaza verificarea unitatii de discheta in momentul initializarii sistemului. In cazul in care nu este gasita o unitate de discheta va fi afisat un mesaj de eroare. Este recomandata setarea "Disabled" pentru a creste viteza de bootare a sistemului.
Password Check (Security Setup)
Optiuni: Setup / System
Aceasta optiune indica in ce moment este ceruta introducerea parolei setate in sectiunea "Password Setting". In cazul in care a fost aleasa setarea "Setup" parola este ceruta in momentul in care cineva incearca sa intre in BIOS, iar in cazul in care a fost aleasa setarea "System" parola este ceruta in momentul in care se initializeaza sistemul, inainte sa fie afisat altceva pe ecran.
Boot to OS/2 (OS Select for DRAM > 64MB)
Optiuni: Yes / No (OS/2 - Non-OS/2)
Sistemul de operare OS/2 dispune de alt sistem de management al memoriei mai mari de 64MB decat celelalte sisteme de operare, asa ca daca folositi OS/2 activati aceasta optiune. In caz contrar, setati aceasta optiune pe No (Non-OS/2).
L1 Cache (CPU Internal Cache)
Optiuni: Enabled / Disabled
Rolul acestei optiuni este de a activa respectiv dezactiva memoria cache Level 1 a procesorului. Aceasta functie poate fi utila in cazul in care s-a facut overclocking si sistemul nu este stabil pentru a se determina cauza acestei instabilitati. In cazul in care dezactivarea memoriei cache duce la cresterea stabilitatii inseamna ca memoria cache nu poate functiona la viteza la care se face overclocking-ul. Cu toate acestea, viteza sistemului scade drastic odata cu dezactivarea acestei functii, astfel ca este recomandata setarea pe "Enabled" a acestei optiuni.
L2 Cache (External Cache)
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune are aproximativ acelasi rol ca si cea precedenta cu mentiunea ca se refera la memoria cache Level 2 a procesorului. Din nou, recomandarea pentru aceasta optiune este: "Enabled", dezactivarea ei ducand la scaderi drastice ale performantei sistemului.
CPU L2 Cache ECC Checking
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune activeaza sau dezactiveaza functia de verificare ECC a memoriei cache Level 2 (in cazul in care aceasta dispune de bitul de paritate). Activarea acestei optiuni permite detectarea erorilor aparute la citirea/scrierea in memorie si chiar corectarea erorilor de un singur bit in cadrul unei secvente de 8 biti. Mai mult, ECC are tendinta de a stabiliza un sistem in care procesorul este overclockat. Majoritatea procesoarelor moderne contin memorie cache Level 2 cu suport pentru verificare ECC. Este recomandata setarea "Enabled" pentru ca aceasta creste in multe cazuri stabilitatea si overclockabilitatea unui sistem.
Processor Number Feature
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune apare in cazul instalarii unui procesor Pentium III si activeaza sau dezactiveaza posibilitatea de a citi numarul serial al acestor procesoare de catre programe externe.
Gate A20 Option
Optiuni: Normal / Fast
Aceasta optiune controleaza felul in care este folosita Gate A20 pentru a accesa memoria de peste 1MB. In trecut pentru aceasta functie era folosit controller-ul de tastatura care este destul de lent. Chipset-urile moderne au preluat aceasta functie pe care o realizeaza mult mai rapid decat controller-ul de tastatura. Dat fiind ca sistemele de operare din seria W9x inca mai trec destul de des din mod neprotejat in mod protejat si aceasta trecere se face folosind functiile din BIOS, este recomandata folosirea setarii "Fast" care are ca urmare realizarea acestei functii de catre chipset. Multe dintre placile de baza moderne nici nu mai afiseaza aceasta optiune in BIOS, activand implicit modul Fast.
IDE HDD Block Mode
Optiuni: Enabled / Disabled
Cu ajutorul acestei optiuni se pot transfera date dinspre/inspre harddisk folosind blocuri mai mari de octeti. Daca este activata, optiunea permite transferul a pana la 64KB de informatii intr-o singura intrerupere, spre deosebire de maxim 512 bytes in cazul in care optiunea este dezactivata. In sistemul de operare Windows NT pana la aparitia Service Pack 2, activarea acestei optiuni putea duce la erori la transferul de date cu harddisk-ul. In toate celelalte cazuri activarea acestei optiuni duce la marirea cu mult a performantelor harddisk-ului si de aceea recomandarea este ca aceasta functie sa fie setata pe "Enables". Unele placi de baza moderne nu mai au aceasta functie, ea fiind direct activata.
Typematic Rate (Chars/Sec)
Optiuni: 6 / 8 / 10 / 12 / 15 / 20 / 24 / 30
Aceasta optiune configureaza rata la care va fi repetata afisare unei taste la apasarea continua a acesteia.
Typematic Rate Delay (Msec)
Optiuni: 250 / 500 / 750 / 1000
Valoarea aleasa reprezinta durata in milisecunde care trece de la apasarea unei taste pana in momentul in care caracterul respectiv va incepe sa fie afisat repetat.
Assign IRQ for VGA
Optiuni: Enable / Disabled
Majoritatea placilor video moderne au nevoie la functionare de folosirea unei intreruperi IRQ. Ca urmare dezactivarea acestei functii duce la nefunctionarea respectivelor placi video. Este recomandata verificare cartii tehnice a placii video pentru a stabili daca aceasta are nevoie de IRQ sau nu.
Video BIOS cacheable
Optiuni: Enabled / Disabled
Daca este activata aceasta optiune, BIOS-ul placii video este copiat in memoria RAM a sistemului pentru un acces mai rapid. Cu toate acestea, sistemele de operare moderne ocolesc complet BIOS-ul placii video apeland direct functiile hardware ale acesteia. Ca urmare nu este inregistrata nici o crestere a performantelor odata cu activarea acestei functii. Ca urmare, recomandarea pentru aceasta optiune este: "Disabled" pentru a economisi cativa kilobytes de memorie.
System BIOS cacheable
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta functie are aproape acelasi rol ca si cea precedenta, numai ca se refera la BIOS-ul placii de baza. Dupa cum spuneam la inceput, insa, sistemele de operare moderne nu mai folosesc BIOS-ul pentru operatiile cu diversele componente hardware, astfel ca nici in acest caz activarea acestei optiuni nu mareste performanta. Ca urmare, recomandarea pentru aceasta optiune este: "Disabled".




Serialul referitor la configurarea optima a BIOS-ului a ajuns la modulul Chipset Features Setup (Advanced Chipset Features). Prin intermediul acestui modul se pot configura optiuni strans legate de functionarea chipset-ului placii de baza. Dat fiind ca aceste optiuni difera de la un model de placa de baza la altul si chiar de la versiune de BIOS la alta, sa nu va asteptati ca toate optiunile pe care le veti vedea aici sa le intalniti si in BIOS-ul placii voastre de baza. Este posibil chiar ca BIOS-ul placii voastre de baza sa contina optiuni neprezentate aici.



Acestea fiind zise, voi incepe cu prezentarea optiunilor care apar in modulul Chipset Features Setup.
• Configure SDRAM Timing by:
• SDRAM Frequency
• SDRAM Latency (SDRAM CAS Latency Time)
• SDRAM Bank Interleave
• DRAM Data Integrity Mode
• Read Around Write
• System (Video) BIOS cacheable
• Video RAM Cacheable
• Memory Hole at 15M-16M
• Delayed Transaction (PCI 2.1 Compliance / PCI Delay Transaction)
• AGP Aperture Size
• AGP Mode
• AGP Master 1WS Write (Read)
• Spread Spectrum
• Fast R-W Turn Around
• CPU to PCI Write Buffer
• PCI Master 0 WS Write
• PCI#2 Access #1 Retry
• AGP Driving Control
• AGP Driving Value

Configure SDRAM Timing by:
Optiuni: User / SPD
De aici se alege modul in care va fi configurata memoria SDRAM de pe placa de baza. In cazul in care doriti alte setari decat cele implicite ale chip-ului de memorie alegeti varianta "User". In cazul in care doriti ca memoria sa fie configurata conform setarilor acesteia din fabrica alegeti "SPD" (Serial Presence Detect). Activarea optiunii SPD are ca efect interogarea chip-ului cu acelasi nume din DIMM-ul de memorie si configurarea automata atat a frecventei acesteia cat si a timpilor de latenta care vor fi folositi. Valoarea recomandata pentru aceasta optiune este "SPD".
SDRAM Frequency
Optiuni: SPD / HCLK-33 / HCLK / HCLK+33
Cu ajutorul acestei optiuni se configureaza frecventa la care va functiona memoria sistemului. "SPD" inseamna ca va fi folosita frecventa pentru care a fost fabricat chip-ul (Atentie: nu toate memoriile dispun de chip-ul SPD). HCLK este prescurtarea de la "Host Clock" ceea ce reprezinta frecventa magistralei sistemului. Cu alte cuvinte, HCLK-33 inseamna o frecventa a memoriei mai mica cu 33MHz decat cea a magistralei sistemului, HCLK reprezinta chiar frecventa magistralei, in timp ce HCLK+33 reprezinta viteza magistralei + 33MHz. Aceasta functie este foarte utila de exemplu in cazul in care pe placa de baza se gaseste un procesor cu magistrala de 100MHz (Celeron, Pentium III, Duron, Athlon) si dispuneti de memorie PC133. Toate chipset-urile VIA permit functionarea asincrona a memoriei fata de magistrala sistemului. Valoarea recomandata este "SPD", insa in multe situatii se pot dovedi folositoare si celelalte variante.
SDRAM Latency (SDRAM CAS Latency Time)
Optiuni: 2 / 2.5 / 3
Aceasta optiune configureaza latenta memoriei, adica timpul (in tacturi de ceas) care trece din momentul in care memoria primeste o comanda de citire/scriere si momentul in care este executata comanda respectiva. Mai exact, performanta memoriei creste cu cat aceasta latenta este mai mica. Valoarea de 2.5 este specifica numai memoriilor DDR. Atentie: nu toate chip-urile de memorie functioneaza corect la CAS2. Majoritatea chip-urilor SDRAM sunt marcate de exemplu ca fiind CAS2 pana la 100MHz si CAS3 pana la 133MHz. In cazul in care overclock-ati sistemul si memoria ruleaza la o viteza mai mare decat cea pentru care a fost construita, marirea latentei acesteia reprezinta un lucru care poate creste stabilitatea sistemului. Pentru performanta maxima valoarea recomandata este "2", iar pentru o stabilitate maxima chiar si in conditii extreme, valoarea "3".
In unele versiuni de BIOS, aceste optiune este inlocuita sau insotita de alte cateva optiuni: SDRAM RAS-to-CAS Delay, SDRAM RAS Precharge Time, SDRAM Cycle Length. In toate aceste cazuri, alegerea numarului mai mic va duce la o performanta mai mare a sistemului, iar un numar mai mare duce la o stabilitate sporita.
SDRAM Bank Interleave
Optiuni: 2-Bank / 4-Bank / Disabled
Aceasta optiune configureaza modul de "intretesere" a memoriei. Ce reprezinta mai exact acest interleaving? Activarea acestuia permite bank-urilor diferite de memorie sa alterneze ciclii lor de reimprospatare si de acces. Aceasta mareste performanta memoriei, pentru ca in timp ce unul din bank-uri isi reimprospateaza informatia, cealalta poate fi deja accesata. Situatia ideala care poate apare in cazul in care este activat interleaving este aceea in care exista mai multe bank-uri de memorie si sunt citite date care nu fac parte din acelasi bank. In acest caz, unul din bank-uri poate trimite informatia deja citita catre CPU in timp ce alt bank primeste o adresa de la procesor. Bineinteles ca in cazul in care datele care sunt citite consecutiv fac parte din acelasi bank, avantajele tehnologiei interleaving dispar. DIMM-urile de memorie sunt construite fie cu un singur bank, fie cu 2 sau 4 bank-uri. In cazul in care folositi doua DIMM-uri cu cate un singur bank sau un DIMM cu doua bank-uri activati optiunea 2-Bank. In cazul folosirii unui DIMM cu 4 bank-uri sau a doua DIMM-uri cu cate 2 bank-uri activati 4-Bank.
DRAM Data Integrity Mode
Optiuni: ECC / Non-ECC
Cu ajutorul acestei optiuni se configureaza modul de verificare a integritatii datelor din memorie. ECC este acronimul pentru Error Checking and Correction (verificarea si corectarea erorilor). Exista module speciale, de 72bit (fata de 64 biti pentru un modul normal) care incorporeaza 8 biti cu ajutorul carora se poate face verificare integritatii datelor stocate in memorie. Majoritatea serverelor folosesc acest tip de memorie pentru ca in acest mod se pot evita eventualele erori cauzate de chip-uri de memorie defecte. In concluzie, in cazul in care dispuneti de memorie ECC este recomandat sa activati aceasta optiune (Enabled).
Read Around Write
Optiuni: Enabled / Disabled
Activarea acestei optiuni permite procesorului sa execute comenzile de citire din memorie independent de cele de scriere. Astfel, in cazul in care o comanda de citire face referire catre o adresa de memorie al carei continut se afla in memoria cache urmand a fi scris in viitorul apropiat, citirea respectiva se va face din cache, crescand astfel eficienta subsistemului de memorie. In concluzie pentru o performanta superioara, este recomandata activarea acestei optiuni (Enabled).
System (Video) BIOS cacheable
Optiuni: Enabled / Disabled
Prin intermediul acestei optiuni se poate activa caching-ul BIOS-ului de la adresa F0000h-FFFFFh (C0000h-C7FFFh) in memoria cache Level2. Aceasta optiune este valida numai in cazul in care se realizeaza si "System BIOS shadowing" ("Video BIOS Shadowing"). Efectul activarii acestei optiune este marirea vitezei cu care se acceseaza BIOS-ul sistemului, respectiv al placii video. Acest lucru nu inseamna insa automat si cresterea vitezei sistemului pentru ca sistemele de operare actuale nu acceseaza prea des BIOS-ul. Mai mult, este irosit spatiu de stocare in memoria cache Level2 care ar fi putut fi folosit pentru alte date. Ca urmare, pentru ca performanta sistemului sa nu aiba de suferit este recomandata alegerea optiunii "Disabled".
Video RAM Cacheable
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune activeaza sau dezactiveaza caching-ul memoriei video dintre adresele A0000h-AFFFFh in memoria Cache Level2. Nici activarea acestei optiuni nu se traduce intr-un spor de viteza, dat fiind ca majoritatea placilor video curente folosesc memorii de mare viteza care nu mai au nevoie de un caching suplimentar. In plus, memoria cache Level2 poate fi mult mai bine folosita in cazul datelor din memoria sistem, care este de obicei mai lenta decat cea folosita la placile video. Un alt element care anuleaza practic avantajul vitezei memorie cache Level2 in cazul in care ar fi folosita pentru memoria video este faptul ca placa grafica foloseste portul AGP pentru a comunica cu procesorul. Acest port atinge o viteza maxima de doar 1,06GB/s ceea ce este foarte putin in comparatie cu viteza memoriei cache. Ca urmare, este recomandata alegerea optiunii "Disabled".
Memory Hole at 15M-16M
Optiuni: Enabled / Disabled
Unele placi ISA au nevoie sa foloseasca portiuni de memorie aflate intre 15M si 16M. Ca urmare activarea acestei optiuni permite functionarea corecta a acestor placi. Mai mult, activarea acestei optiuni impiedica sistemul sa foloseasca memorie peste limita de 16M. Ca urmare, este recomandata alegerea optiunii "Disabled" cu exceptia cazurilor cand dispuneti de o placa ISA care are neaparat nevoie de memoria dintre 15M si 16M.
Delayed Transaction (PCI 2.1 Compliance / PCI Delay Transaction)
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune ajuta la echilibrarea timpilor de latenta ai magistralei PCI cu cea ISA. Magistrala ISA este mult mai lenta decat cea PCI si de aceea ciclii PCI catre sau de la ISA ar lua mult mai mult timp. Pentru a evita acest lucru, activarea optiunii Delayed Transaction are ca efect pastrarea intr-o memorie tampon a datelor de la (catre) magistrala ISA si permite PCI-ului sa functioneze la viteza normala. In concluzie, este recomandata optiunea "Enabled" care de altfel este si necesara in specificatiile PCI 2.1
AGP Aperture Size
Optiuni: 4 / 8 / 16 / 32 / 64 / 128 / 256
AGP Aperture Size reprezinta marimea maxima de memorie RAM care poate fi alocata de anumite placi video AGP pentru stocarea texturilor. Multa lume recomanda ca marimea AGP Aperture sa fie jumatate din totalul de RAM instalat in sistem. Aceasta insa nu este o regula generala, dat fiind ca in general cu cat o placa video are mai mult memorie incorporata, cu atat are mai putina nevoie de AGP texturing. Cu toate acestea, nici prea putina memorie AGP nu este recomandata dat fiind ca sunt multe placi video sau aplicatii 3D care au nevoie de un AGP Aperture Size de cel putin 16MB pentru a functiona. Regula pentru memoria AGP este ca in aceasta trebuie sa aiba marimea de doua ori mai mare decat cea a texturilor care vor fi salvate aici + 12MB. Astfel, cei 16MB minimi se traduc de fapt in doar 2MB suplimentari disponibili pentru texturi. Valoarile recomandate pentru AGP Aperture Size sunt de 64MB sau 128MB.
AGP Mode
Optiuni: Auto / 1x / 2x / 4x
Aceasta optiune stabileste ce protocol va fi folosit pentru magistrala AGP. AGP 1x este cel mai vechi standard AGP si are o viteza maxima de 264MB/s. AGP 2x reprezinta o imbunatatire a lui primei versiuni, dublandu-i viteza (528MB/s) si introducand noi functii printre care si cea de stocare a texturilor in memoria RAM. AGP4x reprezinta standardul actual si are o viteza de transfer mai mare decat cea de la AGP2x. Valoarea recomandata, in cazul in care si placa video suporta, este AGP4x. In cazul in care placa video nu suporta acest standard, se va folosi unul din standardele mai vechi.
AGP Master 1WS Write (Read)
Optiuni: Enabled / Disabled
In mod implicit, placile video AGP asteapta 2 cicluri de ceas (Wait State) inainte de a incepe sa execute o cerere de scriere (citire). Activarea acestei optiuni reduce acest timp de asteptare la 1 singur ciclu de ceas (1WS) ceea ce creste performanta placii video. Este recomandata optiunea "Enabled", dar in cazul in care se observa anomalii grafice se recomanda revenirea la optiunea "Disabled"
Spread Spectrum
Optiuni: Enabled / Disabled / 0.25% / 0.5% / Smart Clock
In momentul in care generatorul de ceas de pe placa de baza genereaza un tact valoarea extrema a pulsului genereaza ceea ce se cheama interferenta electromagnetica (EMI - ElectroMagnetic Interference). Aceasta interferenta poate afecta negativ in anumite situatii unele placi din calculator, cum ar fi placile de sunet sau cele video. Pentru a reduce aceasta interferenta se poate activa aceasta optiune ceea ce are ca efect modularea semnalului. Cu toate acestea, de regula activarea Spread Spectrum scade stabilitatea si performanta sistemului. O valoare mare (0,5%) reduce mai mult interferenta electromagnetica, in timp ce o valoare mai mica (0,25%) este mai buna pentru stabilitatea si performanta sistemului. Unele BIOS-uri prezinta si optiunea Smart Clock, care dezactiveaza semnalele de ceas pentru AGP, PCI si SDRAM cand acestea nu sunt folosite. Efectul este de asemenea de reducere a interferentei electromagnetice, dar cu o mai mica penalizare in ceea ce priveste stabilitatea si performanta sistemului. Este recomandata folosirea optiunii "Disabled", iar in cazul in care unele placi din calculator sufera din cauza interferentelor, sa se activeze optiunea "Smart Clock".
La unele BIOS-uri, aceasta optiune este inlocuita de Auto Detect DIMM/PCI Clk care are acelasi rol ca si Smart Clock.
Fast R-W Turn Around
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune reduce timpul necesar trecerii de la o operatie de citire la una de scriere. Cu toate acestea, este posibil ca modulele de memorie sa nu suporte aceasta trecere rapida, iar datele sa se piarda, ceea ce are ca efect o scadere a stabilitatii sistemului. Recomandarea pentru aceasta optiune este: "Enabled", dar in cazul in care apar probleme de stabilitate sa se revina la "Disabled".
CPU to PCI Write Buffer
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune activeaza sau dezactiveaza buffer-ul CPU-ului pentru scrierea catre PCI. In cazul in care optiunea este dezactivata, procesorul scrie direct catre PCI. Cu toate ca aceasta pare cea mai rapida metoda, situatia nu sta tocmai asa. Procesorul este mult mai rapid decat PCI-ul, astfel incat de multe ori acesta trebuie sa astepte pana cand PCI-ul este gata sa primeasca din nou date. Din acest motiv, este recomandata activarea acestei optiuni ("Enabled").
PCI Master 0 WS Write
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune stabileste daca va fi introdusa o intarziere de un tact pentru fiecare operatie de scriere pe magistrala PCI. Este recomandata optiunea "Enabled" pentru o performanta mai buna, insa de multe ori, in cazul unui overclocking, este crescuta stabilitatea sistemului folosind optiunea "Disabled".
PCI#2 Access #1 Retry
Optiuni: Enabled / Disabled
Aceasta optiune este strans legata de CPU to PCI Write Buffer. In mod normal, in cazul in care se gaseste o cerere in buffer, iar magistrala PCI este libera, aceasta cerere este trimisa catre magistrala. Exista insa posibilitatea ca operatia de scriere din buffer catre PCI sa esueze. In acest caz, aceasta optiune decide daca buffer-ul va reincerca sa efectueze scrierea (Enabled) sau daca acesta va fi golit, iar intreaga tranzactie va fi marcata ca esuata (Disabled). In acest ultim caz, procesorul va trebuie sa trimita din nou cererile respective de scriere in buffer-ul PCI. Este recomandata activarea acestei optiuni (Enabled) cu exceptia cazului in care in sistem se gasesc multe placi PCI lente, situatie in care este recomandata optiunea "Disabled".
AGP Driving Control
Optiuni: Auto / Manual
Cu ajutorul acestei optiuni se poate configura puterea semnalului AGP. Este recomandata activarea optiunii "Auto", caz in care BIOS-ul va configura automat semnalul AGP. Pentru depanare sau pentru cei care au de gand sa overclock-eze sistemul, poate fi folosita optiunea "Manual".
AGP Driving Value
Optiuni: De la 00 la FF (numere in baza 16)
Aceasta optiune este strans legata de precedenta (AGP Driving Control) si configureaza puterea semnalului magistralei AGP. Cu cat este aleasa o valoare mai mare cu atat semnalul este mai puternic. Valorilor 00-FF le corespund numerele de la 0 la 255 din baza 10. In mod normal, valoarea implicita este DA, insa in cazul placilor video din ultimele generatii (Geforce2, Geforce3) este recomandata folosirea unei valori mai mari (EA). Pentru cei care overclock-eaza sistemul si implicit si magistrala AGP, stabilitatea sistemului poate fi ajutata de setarea unei valori mai mari a acestei optiuni.
ATENTIE: alegerea unei valori prea mari poate distruge ireversibil placa video AGP, asa ca folositi aceasta optiune cu mare grija.

vineri, 9 aprilie 2010

Cum să-ţi ascunzi identitatea pe internet ?

Cum să-ţi ascunzi identitatea pe internet ?

UPDATE:toate serverele proxy de pe adresa http://www.publicproxyservers.com/page1.html au devenit web-based proxy servere. Cu alte cuvinte, deschideti oricare din ele, si introduceti adresa pe care vreti sa mergeti. Baga reclama unele, dar altele sunt chiar bune. Alegeti servere care au High anon si SSL, asta inseamna ca pe langa anonimizare, ele vor encripta tot traficul intre voi si ele.

UPDATE 2: Am inlocuit in articol adresa http://www.publicproxyservers.com/page1.html cu http://www.proxy4free.com/ , care seamana mai mult cu ceea ce era candva prima adresa.

Mulţi oameni se intreabă dacă este posibil să navighezi pe internet astfel încât nimeni să nu ştie cine eşti şi pe ce resurse intri. Această întrebare îi poate frământa pe lucrătorii guvernamentali, pe tot felul de securişti, terorişti, revizionişti, sionişti, activişti, disidenţi, spioni, precum şi pe oamenii normali care vor să se bucure de puţină intimitate. Raspunsul este “Da”. Cu toate că nu am multe cunoştinţe în domeniu, voi incerca să explic anumite elemente care va vor ajuta să deveniţi invizibil pe internet, pentru anumite sarcini.

Să începem cu ce e mai simplu: cum să vizitezi anumite site-uri astfel încât să nu ţi se detecteze identitatea (adresa IP) ? Există mai multe soluţii pentru această întrebare. Una din ele ar fi să configurezi din setările proxy serverului. Ce înseamnă proxy server? Nici eu nu prea ştiu, dar din câte înţeleg, e un fel de computer, care-i unit la internet, şi se poate de făcut ca traficul tău, atât de la tine, cât şi spre tine, să treacă prin acel computer. Iar dacă acest proxy server se află în SUA, şi tu intri pe un site, administratorii sitului vor crede că au un vizitator din SUA ! O resursă cu proxy-uri publice este pe http://www.proxy4free.com/ (sunt mai multe pagini).

În Internet Explorer, setările proxy se schimbă în felul următor: Tools>Internet Options>Connections>Lan Settings , selectaţi “Use a proxy server for your LAN”, în căsuţa Address scrieţi adresa proxy, iar în căsuţa Port scrieţi portul pentru acest proxy (de menţionat că de multe ori adresa unui proxy se dă în felul următor: 80.58.205.61:80 ; în acest caz adresa este 80.58.205.61, iar portul este 80).

În Mozilla Firefox setările Proxy se schimbă astfel: Tools > Options > Advanced > Network > la Connection se apasă Settings > se selectează Manual proxy configuration, în căsuţa HTTP Proxy se scrie adresa, iar în căsuţa Port se scrie portul. Dupa care se apasa OK.

Pentru a verifica dacă au intrat în vigoare setările, restartaţi browserul (adica închideţi şi deschideţi încă odată Internet Explorerul sau Mozilla), şi intraţi pe site-ul http://www.ip-adress.com/ , şi vedeţi dacă ip-ul este al vostru sau al serverului proxy. Sau intraţi pe http://oterm.blogspot.com/ , în partea de jos a paginii accesaţi “View my stats”, iar în pagina care se va deschide, în partea stângă, în coloana Statistics, accesaţi Recent Pageload Activity, şi vă uitaţi dacă este şi adresa IP a dumneavoastră în lista de acolo.

Setările intră în vigoare doar pentru browserul în care au fost configurate (dacă modifici setările pentru Mozilla, schimbările nu se vor extinde şi pentru Internet Explorer, sau orice altă programă decât Mozilla).

Bun, dar schimbarea setărilor proxy nu poate decât să ascundă activitatea voastră pentru administratorii resurselor pe care le accesaţi, nu şi pentru ISP-urile (prestatorii de servicii internet) locale, nici pentru administratorii serverelor proxy folosite.

Pentru a ascunde complet identitatea şi activitatea ta în timpul navigării web, o soluţie bună este utilizarea tehnologiei TOR (The Onion Router), care pe lângă faptul că ascunde identitatea voastră, mai şi încriptează (sau encriptează, codifică) traficul care iese şi intră în computerul tău. O explicaţie despre cum funcţionează această tehnologie, găsiţi pe http://tor.eff.org/overview.html.en , setul de programe necesare downloadaţi de pe http://tor.eff.org/dist/vidalia-bundles/vidalia-bundle-0.2.0.2-alpha-0.0.12.exe , instrucţiunile de instalare le găsiţi pe http://tor.eff.org/docs/tor-doc-win32.html.en . Trebuie să adaug că cel mai recomandat este să folosiţi Mozilla Firefox, şi să mai instalaţi Torbutton (e un addon pentru Mozilla) de pe https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/2275 . După asta, porniţi TOR, restartaţi Mozilla Firefox, şi în colţul din dreapta jos, apăsaţi pe “Tor Disabled” ca să deveniţi anonim (butonul se va transforma în unul verde – Tor Enabled). Utilizarea TOR are şi avantaje şi dezavantaje. Unul dintre dezavantaje este viteza de navigare mai redusă, iar unul din avantajele pe care le veţi observa este că nu vor mai apărea bannere şi reclame pe site-uri (mulţumită programei Privoxy care se va instala împreună cu TOR) .

O metodă mai simplă de a folosi tehnologia TOR, este utilizarea browserului TORPARK (care şi-a schimbat numele în xerobank anonymous browser), pe care îl puteţi accesând http://www.xerobank.com/xB_browser.html . Acest browser se bazează pe Mozilla Firefox, nu necesită să fie instalat, şi poate lucra direct de pe un USB flash card. Este aproape ideal pentru lucrătorii din organizaţiile şi instituţiile în care este limitat accesul spre spre anumite resurse web: administratorii nici nu vor afla ce site-uri vizitaţi ! Un dezavantaj este că viteza de navigare este limitată în varianta gratuită a Torpark-ului, dar de lucrat se poate…

Se pot configura şi alte programe să folosească tehnologia TOR. Pe http://wiki.noreply.org/noreply/TheOnionRouter/TorifyHOWTO găsiţi instrucţiunile pentru a TOR-ifia alte programe.

Atât cu navigarea web ! Cel puţin, eu doar atâta ştiu. Ce să facem dacă vrem să comunicăm în siguranţă? Adica, cum să folosim un messenger aşa încât nimeni altul decât interlocutorul să nu ştie ce discutăm? Sunt mai multe soluţii, eu voi explica doar câteva.

1. ScatterChat – este un client de mesagerie instantă şi encriptată dezvoltat de Hacktivismo – un grup de hackeri şi apărători ai drepturilor omului, care au produs şi Torpark-ul (vezi mai sus). ScatterChat este bazat pe Gaim, aproape universal (înlocuieşte Yahoo! Messenger, MSN, AIM, ICQ, IRC, Gadu-Gadu, Groupwise, Jabber-GTalk, Napster, SILC, Zephyr). Oferă encriptarea mesajelor la ambele capete (end-to-end encryption), utilizarea tehnologiei TOR, şi o interfaţă comodă şi uşoară. Nu oferă comunicare audio, iar transferurile de fişiere de la Yahoo! Messenger nu prea merg… Avantajul este că în aceeaşi fereastră te poti conecta la oricâte conturi doreşti (poţi sta pe 3 conturi YM, 4 conturi MSN, 1 cont Gtalk, toate în aceeaşi fereastră, cu o singură listă de contacte).

2. CSpace – este o platformă, pentru o comunicare decentralizată şi securizată prin internet. Asta înseamnă că mesajele voastre vor merge direct către interlocutor, fără a trece prin servere centrale (la ScatterChat, când foloseşti un cont Yahoo, mesajele vor trece prin serverele Yahoo în formă decriptată, ceea ce înseamnă că administratorii Yahoo!, daca vor avea marele interes, vor putea monitoriza discuţiile voastre). La CSpace există un singur server central, care generează un cont şi porneşte aplicaţia. Aplicaţiile disponibile în CSpace sunt: Text Chat, Transferul de fişiere şi Remote Desktop (bazat pe tehnologia VNC).

3. Retroshare Instant Messenger – este un client care oferă: o reţea P2P (de la egal la egal) între prietenii voştri într-un grup închis, comunicare encriptată, transfer de fişiere encriptat şi filesharing, posibilitatea de a trimite email-uri prietenilor din reţea (o alternativă la mesajele offline), o platformă avansată, iar pe viitor, se promite integrarea serviciilor de VoIP telefonie şi Video/Audio Chat. Încă un avantaj este faptul că aici toate acţiunile sunt cu adevărat decentralizate, neexistând nici un server central !

OperaTor – un instrument puternic de anonimizare a navigării pe internet

În continuare la articolul despre cum să-ţi schimbi identitatea pe internet, voi prezenta un nou instrument, de care am dat azi. Se cheamă OperaTor. După filosofie seamănă cu xerobank anonymous browser, doar că este complet gratuit, şi nu are limitări de viteză. Plus la asta, este bazat pe Opera în loc de Firefox.

În continuare postez o captură de ecran, pentru ca voi să aveţi închipuire cu ce se mănâncă.
Free Image Hosting - www.supload.com

Tot pe pagina oficială Opera Tor, veţi afla cum puteţi face versiunea voastră de OperaTor, prin aplicaţia MakeOperaTor .

Navigheaza pe internet şi foloseşte resursele computerului

Păcăleşte-ţi adminul de la locul de muncă – navigheaza pe internet şi foloseşte resursele computerului

Cum sa iti ascunzi identitatea pe internet si ce pot face asa ca el (adminul) sa nu poata sa monitorizeze conexiunile mele de ieshire shi de intrare?”.

În continuare voi explica două lucruri:

1. Cum să navigaţi pe internet cu un grad mare de anonimitate fără a instala vreun program în computer (şi fără ca adminul să poată vedea ce vizitaţi, şi cu cine vorbiţi, şi nici capturi de ecran să nu poată face de la distanţă).

2. Cum să copiaţi fişiere din computerul de la serviciu pe un flash drive, în caz că administratorul de reţea a pus restricţii de copiere.

Vreau să spun că aceste metode nu funcţionează 100% din cazuri, ci mai degrabă în aproximativ 70% (e o estimare subiectivă, ”la ochi”).

1. La multe companii administratorii de reţea au grijă ca angajaţii să nu piardă vremea citind ziarele pe internet, sau discutând pe diferite messengeruri. Este un banc:

”Şeful întreabă:

- De ce în ultima vreme vii atât de târziul la serviciu?

- Păi chiar dumneavoastră mi-aţi zis să citesc ziarele ACASĂ.”

Controlul se face prin mai multe procedee, nu le voi dezbate pe larg, ci doar le voi aminti: prin analizarea traficului de internet, prin utilizarea de programe de control de la distanţă (ceea ce le permite să efectueze capturi de ecran din computerul dvs. la un anumit interval, să vadă ce programe folosiţi, şi chiar ce cuvinte tastaţi…) şi prin folosirea altor metode.

Cum putem să-i păcălim? Simplu: Folosim alt sistem de operare! De exemplu Incognito LiveCD. Ce înseamnă asta? E vorba despre o distribuţie Linux, configurată special pentru anonimitate pe internet. Pentru a-l folosi, e deajuns să introduceţi cd-ul cu Incognito în computer, şi să restartaţi sistemul. Atunci se va încărca acest sistem de operare (fără a acţiona asupra informaţiei din computer, se foloseşte doar memoria operativă (RAM-ul)), iar dumneavoastră veţi putea porni navigatorul Firefox, şi naviga prin protocolul TOR. Acelaşi protocol e folosit şi de messenger-ul Pidgin sau GAIM, cu ajutorul cărora veţi putea intra pe majoritatea protocoalelor de mesagerie instantanee (Yahoo! Messenger, AOL, MSN, IRC (cunoscut ca mIRC), Gadu Gadu şi multe altele, despre care probabil nici nu aţi auzit).

Iată aşa. Aici admin-ul nu va mai putea face capturi de ecran, practic, nici nu va avea acces la computerul dumneavoastră. Singurul lucru pe care-l va vedea, dacă va avea pregătire suficientă, este că dumneavoastră folosiţi Linux.

Pe site-ul oficial, scrie că nici nu-i nevoie să restartaţi sistemul, ci puteţi să rulaţi incognito direct din Windos, adica, cînd computerul este deja pornit.

Acest cd ar trebui să meargă în majoritatea computerelor moderne. La mine nu a mers, de aceea nu pot publica capturi de ecran, să vedeţi cum lucrează… Nu a recunoscut placa video. Dar la voi ar trebui să meargă, şi, oricum, nu pierdeţi nimic dacă încercaţi.

Cum să-l downloadaţi şi inscripţionaţi pe cd? Imaginea ISO (copia virtuală a cd-ului) o găsiţi , pe pagina de download găsiţi acesta şi alte oglinzi de descărcare, v-am dat-o şi pentru situaţia când apare o nouă versiune. Odată salvată în compter, imaginea o puteţi înscrie pe un cd folosind programul gratuit ISO Recorder, sau comercialul şi profesionalul Ahead NERO.

Desigur, trebuie să aveţi un CD Writer sau DVD Writer, ca să puteţi înscripţiona imaginea pe un disc, sau puteţi ruga un prieten să facă acest lucru. Trecem la a doua chestiune.

2. La unele companii, administratorii de reţea restricţionează accesul la USB şi CD-ROM-uri, pentru ca utilizatorii să nu poată scoate informaţie din computere. Dacă sunteţi foarte muncitori, şi vreţi să vă luaţi de lucru pe acasă (nişte tabele, etc.), puteţi la fel să folosiţi un LiveCD cu vreo distribuţie de linux. Eu recomand pentru acest lucru românescul Kiwi Linux, imaginea cd-ului o luaţi de pe pagina oficiala. Pentru orice eventualitate, iată link-ul paginii de download.

Procedura e simplă – introduceţi cd-ul în computer, restartaţi sistemul, şi se va încărca acest Kiwi. Aici adminul nu are nici o autoritate, nici restricţiile lui de a folosi resursele computerului, şi nu funcţioneaza programele lui de urmărire, daca are aşa ceva. Singurul lucru pe care poate să-l vadă este că folosiţi linux, dar pentru a preveni acest lucru, e de ajuns să scoateţi cablul de reţea din computer, şi gata! După asta, deschideţi discurile C, D, E din partea stanga sus, din meniul Locuri. Navigaţi până găsiţi fişierul pe care vreţi să-l împrumutaţi, introduceţi un usb stick (memorie flash) în computer (o să apară shortcut pe ecran către el), copiaţi dintr-o parte în alta, şi gata! Deconectaţi computerul, scoateţi cd-ul, şi în computer nu va rămâne nici o urmă a activităţii voastre.

Spor la lucru!