Translate

joi, 1 decembrie 2011

Originea numelor de cartiere din Bucuresti

Balta Alba - Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea
se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
        Baneasa - Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului
Dimitrie Ghica.
        Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici
turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel
procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de
husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca
sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de
Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.
        Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda
numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tina" - cu
referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o
batalie. O vreme s-a numit si "Olintina".
        Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc".
Un vechi regionalism care inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni".
        Crangasi - Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire
din Codrul Vlasiei - un crang. Aici traiau, normal, crangasii.
      Damaroaia - aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria
Damaris.
        Dealul Spirii - Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se
mai zicea si "Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o
biserica (Spirea Veche).
        Dristor - vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in
aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau
«darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului
si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul
Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare
relevanta economica pentru targul Bucurestilor.
        Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest
in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.
        Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a
numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara
a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de
exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.
        Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile
respective: Florestii.
              Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga
era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica.
Biserica era a Ghencei.
        Giulesti - O proprietate boiereasca: a Julestilor.
        Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu
tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse
de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
        Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara,
probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei".
        Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca
"pan" inseamna "tot" si "éléïmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv,
intreg-milostivul.
      Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea
Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere
aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea
Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.
        Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la
Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.
        Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la
inceputul secolului XX.
      Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "În ocolul
orasului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orasenilor îsi aveau
pasciunea".

ştiaţi despre Bucureşti?...
1. Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.
2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.
3. Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei.
Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în 1840, fiind
printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport
5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană.
Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un
cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.
6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În
timpul celui de-al doilea război mondial,  mai exact în 26 august 1944, s-a
urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba
însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.
7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar
în 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă
a oraşului porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă
de astăzi.
8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania , lucru
ce aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.
9. Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării  Româneşti în 1659 de
către domnitorul Gheorghe Ghica.
10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului se dublează. Recensământul
din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai
târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între 1948 şi 1992 populaţia
Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2
067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1
929.000.
11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial
sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica
Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă
(1591) şi altele.
12. Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai
importante sunt Beijing , Atlanta , Budapesta sau Hanovra.
13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în
stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă
clădire din Bucureşti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu